Vasilica

Sinaia, prima zi de Craciun. O femeie cu ten colorat si imbrobodita bine se apropie de noi:

"Pune mana pe Vasilica sa-ti aduca noroc!"

Ma uit spre ce tinea sub brat: o sacosa. Ma uit mai bine: din ea iesea capul lui Vasilica. Iedul Vasilica.

Neobisnuit pentru mine..

La momentul potrivit

Mergeam agale intr-una din acele zile in care parca esti intr-o permanenta trezire cu fata la cearsaf, intr-una din zilele depresiei de toamna. Dupa multi, multi pasi incepusem sa nu mai vad mare lucru in jur, ma pierdusem undeva intr-un colt al mintii in care imi puteam roade nemultumirea.

"DAR REVINO-TI ODATA!" - nu era ceva spus, era de-a dreptul tipat. Imi intorc privirea: un baiat si o fata. Baiatul continua catre ea mai linistit: "Pai nu?". "Coltul" in care ma aflam se darama pe data si zambii. Parca mi-ar fi vorbit mie.