Stăm amândouă pe o bancă iar ea vine spre noi:
- Pot sta şi eu fetelor? Cât să-mi scot banii, că nu pot altfel.
Ne dăm mai la o parte, se aşează lângă noi şi după ce îşi găseşte în portofel banii de ziar se ridică:
- Mulţumesc, fetelor! Sănătate şi noroc să aveţi! Eu am avut noroc 50 de ani!
Mă uit la o femeie de 80 şi ceva de ani, fără un ochi, cu spatele îndoit puternic de timp, purtând o haină prăfuită. Iar ea ne spune zâmbind cu toată faţa despre noroc... Nu cu melancolia celui care se gândeşte că l-a pierdut, ci cu fericirea celui care ştie că e important că totuşi l-a avut odată.
- Am avut noroc. M-am măritat la 25 de ani, dar la 75 mi-a murit bărbatul. Am prins şi un război - chipul îi rămâne la fel de senin - şi am fugit cu toată şcoala - Şcoala Normală - la Craiova. Da, sănătate vă doresc, fetelor, şi noroc!
